Powered By Blogger

mercoledì 4 aprile 2018

Balla coi lupi (re. Kevin Kostner, 1990)


A ccòla!  A ccòla! …

Vidisti mai lu lupu pecuraru,
la gurpi pemmu guarda li gaijni,
vidisti mai lu meli m’esti amaru
e lu ruvettu mu cangia li spini?

Cu voli u didi chisti meravigghi
m’accattiia pe avanti a cresiola,
sempi china di lupi e di gurpigghi
chi a pecura e gaìini fannu scola.

Parla nu lupu: “ Frati meu pe ttia
sempi si spinnacchiau lu cori meu
pe lu to beni dammi u votu a mmia
e po vidi chi sacciu mu fazz’eu”.

Oji li chiama frati, ma domani
li tratta comu fici finu a ieri;
“Pezzi di merda, pigghianculu, cani
cornutazzi di soru e di mugghieri!”

E dici n’atru lupu scondricatu
chinu d’anni e di caij: “ Eu ti trattai
sempi e po beni toi mi svindignai …
se non mi duni u votu fai peccatu”.

Ma se nta soi putigha pe sventura
ndai mu scansi pe forza poverettu,
paghi a pisu di sangu l’acqua pura
ti scorcia vivu comu nu crapettu!

Unu prometti terreni e livari
natru girija cantini cantini:
“Bonu stu vinu! – Mbivimu cumpari!
ca li me buggi sunnu sempi chini!”

Ndannu pe tutti: terri a li voari
erba e crapari, siia e mullatteri
vinu e mbriachi, biava a li sumeri
p’ogni denti sorta di mangiari.

Pe chiji chi non su nimali i panza
“ricatt” vastunati, carci e schiaffi;
se nesci fora tutta la paranza …
e va cchiappali va puru a li zaffi!

Fin’ a lu jornu dill’elezioni
li vucchi sunnu chini di promisi;
dopu finitui li festi e le soni,
lu fessa a carci nculu paga li spisi.
  
Populu di Pratì sentimi a mmia:
lu lupu cangia pilu ma non vizziu.
Non ti ricordi ca chissa hanìa
portaru lu Cumuni a precipizziu?

Tu pagasti lu ranu a pisu d’oru
e lu to sangu i latri si mbiviru,
ssi latri chi ti vannu ngiru ngiru
pemmu tu fannu pagari da novu.

Non ti stancasti m’appari lu cozzu?
Non ti ricordi ca mammi e mugghieri
t’i trattaru i puttani fin’ a ieri
cu ngiurii, pizzicati e te viozzu?

Dintra ‘e vini ndai forsi camumija?
Non ti risenti pe nissuna uffisa?
Ti nsurtaru, ti ficiru mmerdija
chissi latruni e tu si fai la spisa?

Pigghia na scupa pe mu scupa para,
bisogna rinovari u municipiu
chi nvece m’esti nu pubbricu ufficiu
pari lu passu di la Cerasara!

Platì 22 settembre 1924

Pasquale Zappia di Carlo




Questo testo ha rivisto la luce, in un primo tempo, sulla rivista di Mimmo Marando "PLATI’", novembre 1996 privo di note.
Nella foto, con la copia originale del testo, l’autore (1900? - 1932) con la moglie Caterina Lentini

Nessun commento:

Posta un commento